Uncategorized

O sâmbătă, un prag…

…de la 11:00 am citit cu Bodnaru si Ștefan Aldea la Biblioteca Centrală Universitară. O manifestare gândită de Vasile Docea (directorul BCUT) și Daniel Vighi. Cu lied-uri și medalioane Rolf Bossert, I.R. Peianov și Anavi Dam. (Pentru cine nu știe, Vânt potrivit până la tare, titlul celebrei antologii, vine dintr-un poem de-al lui Bossert).

…de la 16:00 am fost La Mișu. Am citit din și am vb. despre Monoran și Dan Emilian Roșca. A urmat un somn la grătar, stropit, normal, cu vin.

Mono, Dero au fost, și ei, sunt convins, printre/cu noi.

L-am reîntâlnit, după 10 ani, pe Vasile RODIAN, poet pe cât de adevărat, încă pe atât de retras. Și-a dat, după 42 de ani, demisia de la RATT. Mai are patru ani până la pensie. A trecut la privat și a lăsat-o mai moale cu paharul. (Ceasul din pahar ar putea fi titlul următoarei plachete).

Omul are vreo șase cărți. Ar trebui, și în cazul lui, o antologie. Pentru că timpul trece. Și……………………….

Standard

Lasă un comentariu